Contact

The poker face - Dudu

Înalt, subțire ca o trestie, cu mișcări molcome și calculate, se pierde în grupurile de triatloniști bine făcuți și exuberanți. De-o modestie și un bun simț rar întâlnite, zâmbește cald și luminos tuturor celor din jur. Dar nu iese în evidență prin nimic: musculatură, echipament, gestică, mimică, emisie vocală.

Și nici nu-l interesează. Motivul pentru care se află acolo nu este ca să facă spectacol, ci să câștige. Și își pregătește fiecare cursă cu minuțiozitatea unui chirurg care-și sterilizează instrumentele pentru o operație grea, de câteva ore. Doar muzica clasică mai lipsește ca tabloul să fie complet.

După ce-și sărută soția, Dana, și băiatul, Matei, cel pentru care își dorește să fie un exemplu în tot ceea ce face, se întoarce către sine și nimic nu-l mai perturbă. Toată atenția este canalizată către semnalele pe care i le dă corpul, cel care urmează a fi supus la chin ore întregi. Dialogul cu cei din jur este pură complezență și se rezumă la câteva fraze scurte. Are totul așezat metodic la locul lui și așteaptă, aparent calm, semnalul de start. Nu se grăbește. Este conștient că înotul nu-l dezavantajează. Îi este prieten încă din copilărie, iar orele de antrenament cu Flabio Carmona n-au făcut decât să-l ajute să-l stăpânească și mai bine. Iese printre primii după cei 3.8km și aleargă cu suplețe către zona de tranziție pentru proba a doua. Pe fața sau în mișcările lui nu poți să citești nimic. Nici bucurie, nici chin, nici forță, nici slăbiciune. Poți doar să constați că există și că are o poziție bună în clasament.

Începe traseul de bicicletă într-o zonă de relativ confort până se obișnuiesc mușchii cu noul tip de efort. Are la dispoziție 180 de kilometri în care să se joace. Și nu irosește nimic. Totul este calculat la secundă. Cu cât avansează cursa, cu atât avansează și el. Împinge și trage precum un sclav la galeră, dar cu prestanța unui armăsar pur sânge. În timp ce sudoarea i se prelinge pe tot corpul, fața îi rămâne imobilă ca a unei statui. Când ajunge din nou în tranziție pentru următoarea probă, constați că a mai câștigat câteva poziții. Decisive.

Începe proba de alergare ca și cum nu s-ar grăbi nicăieri. Aleargă, dar aleargă cu ochii pe ceas și cu atenția îndreptată tot spre interior. Ascultă ce îi spune corpul și urmează indicațiile aceluiași Flabio Carmona. Dacă îl urmărești cu atenție, observi cum corpul se transformă cu fiecare pas, prinde puteri nebănuite și ritmul crește, crește, până se transformă într-o alergare nebunească pentru cei 40 de kilometri de parcurs. Pe la jumătatea ultimei probe, Dudu este deja mașină de tocat asfalt. Nu vede, nu aude. Aleargă. Și depășește tot ce-i stă în cale, nemilos în împietrirea trăsăturilor. Dacă n-ar fi transpirația care curge în valuri, faptul că, din când în când, ia apă de la voluntari, pe care o varsă în valuri peste mușchii înfierbântați, ai putea spune că e inuman. În timp ce alții se dau în spectacol, se aruncă pe jos, șuieră după apă, energizante, atenție, Dudu își continuă aparent implacabil cursa, imun atât la mulțime, cât și la încurajări. Poate dacă îi strigi: hai, Andrei! să ai șansa unei priviri aruncate care amintesc de omul din el. Dar nu mai mult de atât. Cu cât se apropie de finish, cu atât crește viteza și concentrarea. Dar nu uită că, aproape de finish, îl așteaptă cele mai importante persoane din viața lui: Matei și Dana. Îl ia pe Matei de mână și trece peste linia de finish, zâmbind. Iar finalul curselor dovedește, fără putință de tăgadă, că Dudu este ‘The Performer’.

Cel care, în 2019, an de relativ repaos (pentru că nu există varianta de a nu face sport) și recuperare, este:
- Campion Național și locul 1 la general Xman Oradea.
- Campion Național la H3RO Mamaia și locul 2 la open;
- primul român la Transfier și locul 3 la open, unul dintre cele mai grele triatloane pe distanță lungă;
- cel mai bun român care a luat startul la IronMan Malaezia, în octombrie 2019 și calificarea la Campionatul Mondial de la Kona din 2020, cu locul 3 la categorie și 22 la general din aproape 1000 concurenți, în ciuda condițiilor extreme.

Nu ne este teamă să o spunem: Dan Andrei Dudu este un model de talent, ambiție și perseverență. Dar și de inteligență, pe care o demonstrează nu doar în sport, ci și în viața de zi cu zi. Dudu nu este doar sportiv, ci tată, soț și angajat cu normă întreagă. Pentru el, nu există timp liber, ci timp strict alocat activităților care-i fac plăcere. Nu-și permite antrenamente zilnice de 4-6-8 ore. Și, pentru a păstra un echilibru între toate îndatoririle zilnice, face alegeri corecte. Precum Seven Sport Club și Flabio Carmona, cel care coordonează planurile de antrenament ale sportivilor Seven. Flabio urmărește fiecare antrenament al lui Dudu și, în funcție de rezultate, creionează următorul antrenament. Tot Flabio este cel care colaborează strâns cu echipa de kinetoterapeuți Provita astfel încât fiecare vizită la Centrul de Diagnostic și Recuperare Provita să genereze rezultate. Aparatura de ultimă generație, vastele cunoștințe ale antrenorului Flabio Carmona, coroborate cu experiența și dedicarea echipei Provita, au condus către aceste rezultate spectaculoase. Așa cum spune și Dudu, “simte că acum îl ajută grupe musculare despre a căror existență nu avea habar”.

Antrenamentele lungi, dedicarea și perseverența te vor duce mai aproape de scopul tău, dar niciodată nu-ți vor garanta succesul, iar, de cele mai multe ori, vor apărea accidentările. Ca în orice altceva în viață, pentru a ajunge acolo unde îți dorești, ai nevoie de un obiectiv, susținut de un plan minuțios, creat de oameni cu expertiză în domeniu. Și aici, îi menționăm și pe antrenorul Seven Sport Club, Paraschiv Eftimie, multiplu campion național la atletism, cât și pe multiplul campion național și balcanic la ciclism, Alex Ciocan.